Tematica expozițională
Alăturarea costumelor de teatru, însoțite de documente, unui spectaculos ansamblu vestimentar aparținând Reginei Maria a României, pentru a crea un spațiu mirific, de poveste, unde publicul va fi invitat să descopere personaje încoronate, deopotrivă din viața reală și din piese de teatru istorice.
Demersul muzeografic principal este să se topească granițele între studiul istoric și creația dramaturgică despre personaje care au intrat deja în memoria colectivă, precum Ștefan cel Mare ori Vlaicu Vodă, Hamlet sau Richard al 3-lea, propunând un transfer subtil între real și imaginar care să implice pe de o parte actori, personaje istorice, ca Marie Alexandra Victoria, născută prințesă de Edinburgh și personaje de teatru sau de poveste. Astfel, vizitatorului i se va înlesni o călătorie între ficțiune și realitate.
Elementul central al expoziției, the icon, cel care a generat conceptul curatorial, este rochia cu trenă a Reginei Maria.
Aceasta va fi expusă pe o structură tip crinolină, o rețea de baghete fine de lemn natur, parțial vizibilă, o țesătură dură, dar maleabilă și transparentă. Astfel sistemul de susținere verticală și volumetrică a rochiei și trenei va deveni structura care unifică întreg spațiul expozițional, cu rol funcțional și estetic.
Vizual se va percepe o structură fluidă, organică care traversează spațiul și îmbracă elementele de muzeografie necesare.
Conceptul expozițional: design, tehnologie, interactivitate
Conceptul expoziției
este bazat pe juxtapunerea rochiei cu trenă a Reginei Maria, purtată, probabil, la bal, cu fragmente de costume purtate de actori renumiți ai teatrului românesc (George Vraca, Petre Liciu, Ion Manolescu, George Storin, C.I. Nottara, George Calboreanu, Ion Sârbul, Maria Filotti, Maria Giurgea, Constanța
Demetriade, Agatha Bârsescu, Mihai Popescu) în diferite piese de teatru, unde au interpretat roluri de domni, domnițe, regi, prinți, sau alte personaje de la Curte și de a folosi un element de design (parametric) care să le integreze pe toate, inclusiv prezența vizitatorilor.
Juxtapunerea se va realiza printr-un dialog vizual între aceste obiecte complementare amplasate în același spațiu, chiar cu riscul de a forța legătura dintre rochia Reginei și costumele de teatru. La un nivel mai profund se vor crea legături și contaminări între aceste piese de vestimentație, analizându-se simbolistica lor (ele întruchipează nume de personaje, epocă istorică, actori, piese de teatru, dramaturgi etc.), dar și calitatea lor fizică: materialul, tehnica, măiestria execuției.
Tehnologie
Rolul tehnologiei este de a crea o atmosferă cu un anume confort pentru vizitatori, de asemenea, protecție pentru obiecte, de a furniza date și meta-date și a face expoziția funcțională, iar pe de altă parte de a-i da un touch de ireal și de jamais vue!
Interactivitate
Publicul va avea ocazia să intervină în anumite puncte din traseul expozițional, i se vor oferi mai multe perspective de a analiza o persoană sau un rol. Expoziția nu va fi construită pe un șir de informații didactice, ci pentru ca pe traseul ei vizitatorul să poată găsi loc de repaos și de reflecție. Traseul fizic și conceptual este adecvat persoanelor care se deplasează în cărucior, sau sunt nevăzătoare.
CONCORDANȚA CU STRATEGIILE EUROPENE ȘI ALE GRANTURILOR SEE
Proiectul este deplin coerent cu politicile europene relevante pentru domeniul cultural, având în vedere nu numai obiectivele de fond consacrate prin Art. 3 al Tratatului privind Uniunea Europeana și a Articolului 167 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, ci și cu Comunicarea Comisiei catre Parlamentul European, Consiliul, Comitetul economic si social european si Comitetul regiunilor, din 22.05.2019 –„O noua agenda europeana pentru cultura”.
Printre obiectivele si actiunile strategice cuprinse in document se regaseste si „Protejarea si promovarea patrimoniului cultural european ca resursă comună pentru a-i sensibiliza pe cetățeni cu privire la istoria și la valorile noastre comune și pentru a consolida sentimentul unei identități europene comune”.
Proiectul se încadrează, asadar, in obiectivele generale comune ale UE de reducere a disparităților economice si sociale din spatiul economic european, de imbunătățire a managementulului patrimoniului cultural, precum si in realizarea liantului de solidaritate comunitară, națională și europeană.
