FOTO – Conferință de închidere a proiectului

FOTO – Costume restaurate la Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand I”

Redingotă purtată de George Timică în „Matei Millo”, rolul sufleurului, 1953

Tunică purtată de George Vraca în „Din jale se întrupează Electra”, 1943

2 ornamente purtate de Eduard de Max în „Britanicus”, rol Nero, 1904 

Pelerină purtată de actorul Ion Sârbul în „Despot-Vodă”

Costum de scenă purtat de Maria Giurgea în „Romeo și Julieta”, rol Julieta, 1904

FOTO – Restaurările realizate în Laboratorul de Conservare-Restaurare de la Muzeul Satului ”Dimitrie Gusti”

FOTO – Procesul de restaurare Muzeul Militar Național ”Regele Ferdinand l”

FOTO – Procesul de restaurare al Rochiei Reginei Maria la MNAR

Obiectele textile sunt mai puțin rezistente, fragile, mult mai sensibile la acțiunea agenților externi, iar acest fapt impune restauratorului o atenție deosebită în alegerea și aplicarea tratamentului, fiind obligat să țină seama de o serie de factori: natura materialelor conținute, rezistența lor, natura și gradul deteriorării, posibilitățile și limitele de intervenție.

Vă dezvăluim pe scurt, în imagini, câteva detalii mai puțin cunoscute din complexul proces de restaurare a pieselor vestimentare ce au aparținut Reginei Maria, incluse în proiectul EXPOZIȚIE INOVATIVĂ CU BUNURI RESTAURATE DIN COLECȚIA MUZEULUI TNB, finanțat prin granturile SEE 2014-2021 în cadrul PROGRAMULUI RO-CULTURA – proiect inițiat de Teatrul Național „I. L. Caragiale” București.  Muzeul Național de Artă al României este partener, iar piesele vestimentare sunt acum în procesul de restaurare în cadrul Laboratorului dedicat al MNAR.

Tratamentul de curățare (etapă esențială în restaurarea textilelor) s-a realizat prin efectuarea unei succesiuni de operații specifice. Mai întăi a avut loc DESPRĂFUIREA – cu o grijă deosebită acordată zonelor cu broderie pentru înlăturarea depunerilor de praf cu ajutorul unei pensule; apoi a urmat etapa de HIDRATARE – continuă și controlată (mărindu-se treptat UR a aerului) înaintea CURĂȚĂRII UMEDE, pentru a evita șocul la contactul cu mediul umed și pentru o manevrare mult mai bună a pieselor.

TRATAMENTUL DE CURĂȚARE UMEDĂ a presupus imersia în soluție decoct Radix Saponaria (cel mai sigur agent de spălare și cel mai des utilizat în curățarea textilelor cu metal). Rădăcina plantei se fierbe în apă, rezultând o soluție de curățare absolut naturală.

În această soluție diluată cu apă, piesele au fost lăsate la înmuiat și ulterior, cu o pensulă naturală, moale, prin mișcări circulare simple, a fost curățată întreaga țesătură. Apoi a urmat clătirea cu apă distilată și uscarea controlată pe pat absorbant și tamponări succesive cu hârtie de filtru.

Eficiența curățării și protejarea textilei s-a realizat prin controlarea parametrilor băii de curățare: concentrație, temperatură, timp de imersie, acțiuni mecanice ajutătoare executate asupra materialului, asigurarea pH.

Toate operațiunile necesită răbdare, atenție și grijă, atribute pe care colega noastră, Iolanda Turcu, expert restaurare textile MNAR, le folosește cu multă pasiune.

FOTO – Procesul de Restaurare a artefactelor din Muzeul TNB la Biblioteca Națională a României

FOTO – Conferință de deschidere a proiectului

FOTO –  Muzeul TNB

www.eeagrants.org

www.ro-cultura.ro

Proiect finantat prin Granturile SEE 2014-2021
in cadrul Programului RO-CULTURA

www.eeagrants.org

www.ro-cultura.ro

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014-2021
în cadrul Programului RO-CULTURA